Skip to content

Hoții năvălesc pe rețelele de socializare

   De ani de zile, sunt abordat de necunoscuți pe internet, și nu numai eu, dar și cunoștiințele și prietenii. Acești oameni se autointitulează „binevoitori din România” (sau de oriunde altundeva, nu am cum să știu). Toți vor, zic ei, să mă ajute. Așa am descoperit că Marilena/Marinela Aksan, care și-a simplificat numele în Mari Aksan pe Facebook, a încercat să afle informații prezentându-se ca veche prietenă a mea oricui a fost în stare, nimerind peste persoane care de-abia mă cunosc, dar și peste câțiva prieteni buni ai mei. A găsit astfel o doamnă din zona Miami, cu care eu discut pe teme culinare – am multe de învățat de la dânsa. Când am văzut că și Ovidiu Zară a apărut brusc pe lista ei de prieteni, am înțeles că noi acțiuni pe Facebook and Skype vor urma în succesiune rapidă. Așa că eram deja sceptic când ieri dupămasă am fost invitat la o discuție de o doamnă/domn AT (voi păstra, pe moment, doar inițialele), pe care nu îmi aminteam să o/îl cunosc. La o verificare astăzi pe Facebook, am observat că și AT se infiltrase pe lista d-nei din Miami Beach,  o persoană care m-a văzut o singură dată în viață, în 2011.

   Depinde de cititor de-acum înainte, pe unii poate convorbirea de mai jos îi va plictisi, pe alții însă îi va edifica. Se observă repede minuțiozitatea cu care se prepară noile acuzații, în locul ultimelor, de-abia discreditate: „Computere date președintelui Băsescu în schimbul celor 180 de case retrocedate,” sau  „Nicolae Minciulescu a fost arestat cu tatăl său la manifestația regalistă din 8 Noiembrie 1945.” Văd că nu se mai vorbește de aceste subiecte. Nu știu nimic de nici un fel de computere.

Iar singura referință

http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/altepub/docs/grevaregala_2.htm – a unui nume apropriat din lista de pe 8 Noiembrie este MINCULESCU Nicolae, din București. str. Mânu Cavafu 53, arestat în Piaţa Palatului. Dar eu, Nicolae Minciulescu, nici nu mă născusem la acea dată. Și nu a mai fost vreodată și nu mai este un altul afară de mine. În Evidența Populației nu există decât un singur certificat de naștere pe numele Nicolae Minciulescu – al meu. Am văzut cu ochii mei registrul vechi și gros din care se scot de mână aceste date la sediul EP pentru Sectorul 4 din strada 11 Iunie.

   Ca să primesc o primă indicație la ce mă pot aștepta, a trebuit însă să vorbesc cu această ultimă persoană benevolă, AT (dacă chiar ea/el era persoana cu degetele pe keyboard), domiciliată, zicea, în Teleorman, dar ce mai contează un amănunt fără vreo legătură cu subiectul, în valul de minciuni care au urmat? A ținut cu orice preț totuși ca eu să aflu o mare noutate: eram deja proprietar de case, încă din copilărie. Mi-a oferit cu insistență copia certificatului de proprietate al unei clădiri misterioase, cu care eu știu că nu am nici o legătură. Apoi a emis acuzații teribile împotriva unei persoane pe care o identificase ea însăși mai devreme ca prietenă și vecină timp de peste 40 de ani, Marilena Aksan. Urmarea va apărea curând la Antena 3 sau România TV. Se pregătește, sunt sigur, noua campanie împotriva mea, mai ales că pe 19 Mai 2015, Judecătoria Sectorului 4 a respins ultima pângere în privința mea și a sorei mele. Să nu uităm că pe 20 Aprilie 2015, și Antena 3 și România TV, anunțaseră verdictul (care nici nu avea cum să fi fost emis atunci), drept o mare victorie în lupta anti-Băsescu. Evident, nu a fost așa!

[5/23/15, 12:20:39 PM] AT: Bună ziua domnul Jordan știu ca nu mă cunoașteți ca nu aveți de unde dar am auzit de dumneavoastră eu am locuit în olimpului nr82 și am avut o vecina mai în vârstă Nicolas regina și mia povestit câte ceva. Nicolae regina îmi cer scuze de greseala. De nume.
[5/23/15, 12:21:23 PM] Nicholas Jordan: Nu înțeleg.
AT: Am gresit numele vecinei mele care mia povestit despre familia dumneavoastră. Ăsta am vrut sa spun.
NJ: Da. Aveți să-mi spuneți ceva? Vă ascult.
AT: Îmi pare rău de situația creată cu imobilul dumneavoastră din serban voda 124.
NJ: Nu are de ce. Eu zic că am dreptate.
AT: Dar știu ca exista dumnezeu. Se vor rezolva toate. Pentru ca eu am văzut actele. Se vede clar. Dar mă rog așa sunt oameni rai.
NJ: Și cum ați văzut actele?
AT: Mă rog niște copi ale actelor ca sa zic așa.
NJ: Puteți să nu mai vorbiți în generalități? Presupun că această convorbire are un rost? Copii a ce acte?
AT: Nu am chiar nici un interes dacă ăsta va frământă dar știți și dumneavoastră doamna aksan care locuiește la 124 și mia fost vecina 40 de ani a arat niște copi ale actelor dumneavoastră la toate televiziunile și la toată lumea și doar spuneam ca îmi pare rău de situația creată atâta tot. Dacă va deranjat îmi cer scuze.
NJ: Păi tot nu am înțeles nimic. Nu aveți de ce să vă cereți scuze. Olimpului 82 nici nu îmi dau seama pe ce parte e mergând spre Mărășești. D-na Aksan zice că eu nu sunt eu. E dreptul ei. Eu zic că minte sau nu știe. Asta e tot.
AT: Olimpului 82 este fata în fata cu blocul dumneavoastră care are nr poștal pe partea cealaltă 65. Acolo este.
NJ: Acolo unde era pe vremuri o cizmărie?
AT: Fata în fata cu cizmarul unde aveați o alta proprietate la olimpului nr 84. Ca apare ca vecin nicolae minciulescu în actul de proprietate al nostru la olimpului nr 82.
NJ: Eu nu am avut proprietăți. Părinții.
AT: Da corect.
NJ: Deci eu am locuit pe Olimpului 82?
AT: Vă pot da numele meu. Stați liniștit. (NA: De ce să-mi mai dea odată numele? Nu mi-l dăduse deja?)
NJ: D-nă sau d-le, nu înțeleg de ce asumați că eu nu stau liniștit sau mă frământă cine sunt. Știu cine sunt.
AT: Eu am locuit la olimpului 82 nu dumneavoastră și apropo imobilul de aici este în posesia proprietarilor de drept.
NJ: Văd că pe dumneata te frământă, de-aia se continuă conversația. Adică eu am locuit la Olimpului 84 atunci?
AT: Singurul lucru care mă frământă este nedreptatea. Părinți dumneavoastră au avut acolo o proprietate ăsta am spus.
NJ: Habar nu aveam. Și nu e trecută pe lista caselor naționalizate, așa că da, sunt curios cum este posibil.
AT: Nedreptatea fata de dumneavoastră și fata de mn ca am primit aprobare din partea statului sa mă mut la parterul blocului din serban voda 124 și după ce lam reparat și am investit o gramada de bani. Am fost nevoită sa plec ca mă dat afară doamna aksan. De parcă ea era proprietar.
NJ: Nu. Nu inteleg de loc. Când s-a întâmplat asta?
AT: Da va pot face o poza de pe actul de proprietate de la olimpului 82 sa vedeți ca la nr 84 se învecinată cu o proprietate a dam dumneavostra. Sa întâmplat în anul 2013. Atunci mă mutat acolo și în vara anului trecut am data afara.
NJ: Ați primit aprobare scrisă? Și v-a dat cineva afară? De ce nu ați chemat televiziunea?
AT: A fost făcut un proces verbal de către afi. Ni cu toate astea am fost nevoită sa plec. Am preferat sa plec decât sa mă țigănesc cu toată mahalaua.
NJ: Deci dumneavoastră îmi spuneți că AFI v-a dat o aprobare scrisă pt parterul de la 124 în 2012 sau 13, pe numele A.T.?
AT: Eram la curent cu procesele de evacuare intentate de dumneavoastră chiriașilor din bloc și așa am preferat sa plec știind ca imobilul are proprietar.
NJ: Altceva am intrebat.
AT:  Nu, ca nu aveam contract. Doar un proces verbal.
NJ: Și poliția sectorului 14?
AT: Sunt prieteni cu doamna aksan.
NJ: Poliția nu e prietenă cu nimeni. Oricum, deci nu ați făcut plângere?
NJ: În sfârșit nu mai conteaza.
NJ: Nu înțeleg legătura cu mine. De aceea mi se pare stranie această convorbire.
AT: Dacă intrați în posesia imobilului și doriți sa vindeți as dori sa îmi spuneți pentru ca as vrea sa mă întorc în cartierul unde am copilarit. Și sa cumpăr un apartament acolo.
NJ: Acum câți ani?
AT: 43.
NJ: Dacă vreți, dați-mi adresa și numele complet și am să îmi fac o notiță să vă contactez.
AT: Mi se pare normal sa fiți suspicios dar nu am avut nici o intenție rea. Locuiesc în provincie în acest moment. În județul Teleorman.
NJ: Vă dați seama că parterul de care vorbim e spațiu comercial și că toată convorbirea este un caraghiozlâc? Nu se poate vinde decât așa, iar pe durata conflictului juridic nici nu e vorba. Dacă aveți doleanțe în privința acelui spațiu în care ați investit mulți bani, adresați-vă celor ce mă reprezintă. M-ați găsit pe mine și am discutat, găsiți-i pe ei, e mai ușor. A fost o discuție interesantă. Nu cred un singur cuvânt din ce ați scris. Dar vă mulțumesc oricum.
AT: Știu ca este spațiu comercial a fost închiriat de rebu nu vroiam sa cumpăr neapărat acest apartament. Îmi pare rău că nu mă credeți va puteți interesa sa vedeți ca este adevărat ce va spus.
NJ: Atunci renunțați la greșelile ortografice de care nu aveți nevoie ca să mă convingeți și spuneți o dată ce vreți de fapt? Că scrieți foarte corect, când vreți.
[5/23/15, 1:34:02 PM]AT: Nu mai vreau nimik o zi bună în continuare.
[5/23/15, 1:34:21 PM]NJ: O zi bună.

   Am înlăturat din corpul conversației ștampila de dată/oră, lăsându-le doar la început și sfârșit pentru edificare. Am tăiat câteva rânduri fără importanță, pentru a putea controla dacă persoana de la celălat capăt se va identifica și va încerca să-și lămurească minciunile. Am păstrat evident originalul acestei așa-zise convorbiri (amicală, absurdă, șahistă, inutilă – două din patru), care a durat o oră și 15 minute. Prea mult oricum. Așa că nu merită comentarii.

Published inUncategorized

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fight fire with fire