Skip to content

Presa din România NU este un simbol al democrației

Presa românească exercită presiuni la adresa Justiției, în interes politic!

Manual de Jurnalism

   De când sunt implicat fără voie în acest scandal al retrocedărilor, am trecut prin diverse stări de spirit, fiecare din ele cu nume atât de pretențioase, ar trebui să mă reped mai întâi la un manual de sfaturi medicale și nu la unul de jurnalism. Am început însă să analizez presa de aici, de fapt, atitudinea ambivalentă pe care o are presa din România față de acest subiect al moștenirilor și al caselor naționalizate, ca să descopăr repede o serie de caracteristici, pe care nu le-am observat niciodată nici în presa americană, dar, mai ales, nici în cea românească de acum 25 de ani, pe care am cunoscut-o bine în perioada 1990 – 1995, petrecută în întregime la București. Cei ce visau cu ochi deschiși în 1990, sperând să fie martori ai transformării țării, au evoluat de-atunci în cu totul alte forme de viață, nu atât pentru că nu puteau să-și mai țină ochii deschiși, dar pentru că închizându-i, descopereau mirați că le merge mai bine.

   Presa, așa zis-ul „câine de pază al democrației”, cea care ar trebui să informeze corect cetățeanul, să fie independentă și să nu intre în jocurile celor care se perindează pe la conducerea țării, a ajuns să fraternizeze cu mediul politic pentru a influența actul de justiție. Am luat contact cu foarte mulți jurnaliști români, cunoscuți „specialiști”, și foarte rar am observat intenția de a practica jurnalismul așa cum scrie la manual. Mărturisesc că la început nu știam deloc detalii despre trusturile de presă din România și despre oamenii care fac parte din aceste trusturi și le conduc, însă treptat m-am familiarizat și am aflat că România TV este a lui Sebastian Ghiță (PSD), aflat sub control judiciar pentru sprijinire a unui grup infracţional în dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, că Antena 3 a ajuns centrul isteriei mediatice după ce fondatorul Dan Voiculescu (PC) a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul ICA și că B1 TV își stabilește politica editorială în funcție de cine conduce țara și de agenții care se mai deconspiră. Așa am „descoperit” personaje, pentru că nu pot să îi numesc jurnaliști, precum Mihai Gâdea, Bianca Nae, Oana Stancu, Andreea Crețulescu, Victor Ciutacu și mulți alții care efectiv fac de rușine meseria de ziarist!

   Acești oameni nu au auzit niciodată de deontologie profesională, de niște limite pe care le impune bunul simț și nu conștiențizează că activitatea lor de propagandă afectează profund sistemul democratic din România. Am fost tentat să cred că e doar rea intenție, însă realitatea cruntă mi-a arătat că ei sunt puși să facă asta, li se dă ordin de undeva, de foarte sus, iar în schimbul acestor „servicii”propagandistice, primesc sprijin moral și financiar din partea politicienilor. Doar nu își imaginează cineva că îi pasă lui Gâdea sau Andreei Crețulescu de oamenii evacuați pe care îi invită săptămânal în platourile emisiunilor. Chiar deloc, doar se folosesc de ei pentru a creea un spectacol mediatic și pentru a mai avea ocazia de a le reaminti telespectatorilor îndoctrinați de „răul suprem” – Traian Băsescu.

   Cel mai grav este că în spatele acestui demers propagandistic se mai ascunde și o imensă presiune exercitată asupra actului de justiție. „Jurnaliștii” flutură documente din anchete în direct la TV, felicită procurorii care „au făcut ce trebuie”, vorbesc despre reprezentanții instanței ca despre colegul de șpriț, nu ezită să anunțe sentințe false și își permit să judece persoane sau spețe. Toate aceste lucruri nu sunt făcute la întâmplare și nici degeaba, iar efectul lor este devastator! Dar, la ce să mă aștept din partea unora care probabil nu au pus mâna niciodată pe o carte de specialitate, dar care știu să se dea bine pe lângă cei care au acces la sacul cu bani. Îndrăznesc să le recomand eu un manual de jurnalism și să le transmit un mesaj: „stimați jurnaliști”, justiția se face în fața organelor judiciare, nu la niște posturi rău famate și profund politizate. Nu de alta, dar s-ar putea ca la un moment dat, să trebuiască să dați niște explicații în fața autorităților. Și vă asigur că mai există și judecători și procurori pentru care legea este stăpânul.

Published inArticole publicate

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fight fire with fire